Ziua mea. 30.

8 Martie. Ziua mea. 30. Fericire. Împlinire. Și cum poate fi mai bine de atât?

Sunt profund recunoscătoare pentru prietenii minunați pe care îi am, pentru experiențele minunate pe care le trăiesc, pentru oamenii absolut minunați care sunt contribuție pentru mine și eu pentru ei, pentru sănătatea organelor mele și pentru corpul meu absolut perfect, pentru părinții și familia minunată în care am venit în această viață, pentru relația absolut minunată cu Mihai, copilul meu… Și cum poate fi mai bine de atât?

Lista aceasta este un pic scurtată, însă cam așa îmi încep ziua, în fiecare zi. Înainte de a mă da jos din pat, îmi aloc câteva minute pentru a aduce recunoștință pentru tot ceea ce simt în acel moment. Ah… și adaug mereu: Mulțumesc pentru această zi absolut fabuloasă! Da, zilnic fac asta și ghici ce?! Chiar fiecare zi este fabuloasă și pur și simplu atrag ca un magnet extrem de puternic, fix acele lucruri, situații, experiențe pentru care aduc recunoștință. Magie! Știi vorba asta deja: Și cum poate fi mai bine de atât?

Ei bine, astăzi este despre 30.

Îți povesteam mai de mult, că ziua mea de naștere a fost un subiect taboo vreme de cel puțin 20 ani… De regulă, oamenii se bucură de acest eveniment, însă eu am fost un pic altfel. Mi se părea cel puțin penibil să fiu în fața clasei, cu o pungă de Sugus în brațe, ascultând un leșinat „La mulți ani!”, cântat obligatoriu, „că așa se face”, fără să simt vreo emoție pozitivă din acest eveniment. Iar după momentul ăsta penibil, urma vreo „lucrare de control” sau orice alt gen de activitate plină de tensiune și emoții absolut neproductive… În plus, de undeva s-a născut un soi de program ce a rulat an după an, după an: primești cadouri și urări de ziua ta dintr-o obligație morală, însă 0 sentimente de bucurie, extaz, entuziasm sau altceva pozitiv, din partea celor care ți le oferă.

Astfel că în apropierea zilei mele de naștere, voiam să fug cât mai departe, să mă ascund într-o peșteră întunecată, la capătul lumii, fără niciun fel de posibilitate de a ieși de acolo pentru cel puțin o săptămână, până când lumea uită…

A fost greu căci an de an, starea aceasta începuse să devină tot mai profundă, iar depresia în care aproape mă înecasem în ultimii vreo 3 ani a făcut ca aniversarea celor 29 de ani să fie… Pe cât de aiurea a fost, pe atât de multe conștientizări mi-a adus. Practic, Universul a început, din acel moment, să capete noi forme, noi înțelesuri și noi perspective… Am început să mă trezesc.

A urmat un an „furtunos” în care m-au plesnit valuri din toate părțile posibile și imposibile, schimbări radicale s-au petrecut, și m-am simțit ca o haină în mașina de spălat, la turație maximă. Am ieșit șifonată… Dar curată. Ca nouă, chiar!

Și uite-mă acum. 30 de ani. Una dintre cele mai fabuloase aniversări! Și zic că este „una dintre” căci știi vorba mea: și cum poate fi mai bine de atât? Și ce altceva mai este posibil? Mulțumesc! Mulțumesc! Mulțumesc!

Îmi planificasem să merg la Bansko pentru câteva zile de snowboard, cât să mă bucur din plin de pârtie și zăpadă și dat… Însă fix cu o zi înainte de plecare, Bulgaria a intrat pe „lista galbenă”. Asta ar fi însemnat 14 zile de carantină la întoarcerea în țară. Exclus!!!

Așadar, reorganizarea! Cum poate fi mai bine de atât? Două nopți la Cabana Postăvaru, prieteni adevărați absolut minunați, râsete cu duiumul, de mă dor și acum mușchii abdominali și intercostali, pârtie de vis, un snowboad nou absolut genial, de la Rasport , distracție maximă în fiecare secundă.

Vaaaai! Luni, vorbisem să urc cu ratrack-ul, spre seară, la Cabană, pentru a duce mai ușor ceva bagaje. În plus, Prepe și Lau au venit și ei la cabană, și rămăsese că urcăm „motorizați”. Ei bine, îți zic, pe scurt, că după 3 ore de telefoane și interogat toate cunoștințele de pe pârtie, am urcat pe jos… Niciun ratrack nu a urcat, telefericul era de mult închis, așa că i-am inițiat pe Prepe, Lau și pe Cri, în ale urcatului pe jos, pe pârtie, până la Postăvaru. Da, pe Cri am întâlnit-o întâmplător la cabană, chiar înainte de a face ultima coborâre, spre ratrack. Am convins-o cu o super experiență la urcare… Și chiar că a fost o super experiență…

Două ore mai târziu, eram sus, după ce am savurat un fantastic apus, o pârtie Lupului care ne-a urcat pulsul la cote maxime, glume și povești faine. Și cum poate fi mai bine de atât?

Ei bine, am fost surprinsă cu un tort delicios, purtat cu gingășie , în rucsac, de Lau, la deal, pe toată pârtia… A avut un decor special, vrei vedea în poze… Confetti , cadouri făcute cu iubire și cărate cum numai ei știu, în vârf de munte , râsete și bună dispoziție , și prieteni absolut fabuloși! Mulțumesc! 30 a fost cu surprize absolut minunate și din partea cursanților de la dans. Este magic sentimentul acesta: mă simt atât de iubită și de apreciată și tot ceea ce fac este să fiu. Atât. Cu recunoștință deplină pentru voi toți, cursanții mei absolut geniali!

30 a fost și cu surprize minunate din partea lui Mihai. Flori și felicitări confecționate de el, la grădi. Recunoștință deplină și pentru educatoarele minunate pe care le are.

30 este cu recunoștință pentru fiecare clipă pe care am trăit-o și o trăiesc, pentru fiecare experiență și pentru tot ce a făcut posibil ca eu să fiu ceea ce sunt. Sunt. Este fantastic! Sunt!

Am învățat să accept și să iau totul așa cum este. Adică absolut perfect. Am învățat să ascult, să privesc în interiorul meu și să las ego-ul să plece. Am învățat să mă bucur de viața aceasta, să trăiesc pur și simplu, fiecare clipă ca și cum aș fi în vacanță pe Pământ. Am învățat să schimb frecvența instant, atunci când „deraiez” pe emoții neproductive. Râd mult și des, mă joc mult și des, sunt energie, transmit energie, sunt abundență, aduc abundență, sunt iubire, sunt iertare, sunt bucurie, sunt asumare, sunt aici și acum.

Și îți transmit ție, toate acestea, ca inspirație că totul este posibil. Totul este posibil! Și cum poate fi mai bine de atât?

Mă pregătesc să tipăresc cartea despre care îți povesteam. Sponsori nu am găsit până acum, însă sigur apar.

Zăpada este de vis, așa că mă găsești pe pârtie, la schi și snowboard , până în aprilie, sigur. Iar seara, de vrei să te distrezi și să te și relaxezi în același timp, mă găsești dansând. De două ori pe săptămână, organizez și seri de meditație de grup. Da, uite, a trecut ceva vreme de la ultimul tatuaj cu Henna pe care l-am făcut, însă, de te trece un dor de vară, sunt gata să te pictez. Ei bine, tu ce ești acum? Recunoștință? Împlinire? Iubire? Ce te oprește să fii? Extragi, distrugi și decreezi tot ceea ce împiedică să fii? Spre binele tău suprem. Așa este și așa să fie.

Sper că am fost contribuție pentru tine și îți mulțumesc că distribui și pentru prietenii tăi. Și cum poate fi mai bine de atât?

PS1: am primit și m-am bucurat de cel mai gustos tort vegan pe care l-am gustat până acum. Dada, cel mov, din poze.

PS2: acum, la final de sezon, poate te interesează să îți schimbi una-alta în echipamentul de iarnă, și nu numai. Îți recomand Rasport și, în plus, pentru comenzi mai mari de 150 de lei, folosește codul promo ANDRA10 și primești 10% reducere la produsele tale.

PS3: în gondolă , la urcare, chiar de ziua mea, a mai urcat un domn care, ghici ce?! Sărbătorit și el, tot pe 8 marie. Din miile de persoane de pe pârtie, care erau șansele ca cei doi sărbătoriți să urce în aceeași gondolă? Am pus poză și cu el, desigur. La mulți ani!

PS3: și cum poate fi mai bine de atât? Mulțumesc! Iubire și lumină!

#cemaifaceandra#cmfandra#ziuamea#aniversare#treizeci#implinire#recunostinta#bucurie#extaz#partie#prieteni#cadouri#iubire#8martie#inspiratie#scriu#dansez#ski#snowboard#henna#meditatie#cumpoatefimaibinedeatat