Ziua 26 + Ziua 27. Premiere.

Santiago de Compostela. Premiere.

Voi povesti astăzi două zile într-una singură. Această postare este plina de… premiere. Hai să îți povestesc.

Am plecat din Finisterre, spre Santiago de Compostela, sâmbătă dimineață. Am un telefon și un ceas care îmi amintesc ce zi este, căci altfel totul se întâmplă ACUM și AICI. Am ajuns numai bine, căci ploaia abia ce se oprise și am putut vizita străduțele frumoase din Santiago. Am petrecut ultimele ore alături de Katarina, am râs mult și ne-am bucurat de shopping împreună. Doar că… Încă nu am găsit frumoasa rochie . Mai este timp… Katarina a plecat spre casă un pic înainte de cină, motiv pentru care am petrecut seara în compania lui Matt, a lui Alberto și a prietenilor italieni. O cină absolut delicioasă într-o companie absolut minunată! Am râs mult, am povestit, am dansat și m-am bucurat din plin de moment și de tot ce a însemnat și înseamnă Camino.

Pe perioada Camino a fost pentru prima dată, în viața aceasta, când am reușit să mă simt bine într-un grup de oameni noi. Pentru prima dată când m-am simțit confortabil printre oameni „străini”, având culturi diferite și vorbind limbi diferite. Prima dată când am socializat fără bariere de comunicare. Prima dată când am vorbit engleza fără să mă simt complexată. Prima dată când am conversat în spaniolă (10 cuvinte, dar importante! ). Prima dată când am simțit bucuria de a aparține unui grup, pur și simplu, fix așa cum sunt, fără să fac ceva special ca să mă integrez cumva. Prima dată când am simțit cum oamenii mă caută pentru a fi în compania mea și nu caut eu să fiu în compania cuiva. Prima dată când m-am simțit confortabil în tăcere în compania cuiva, fără senzația aceea că „trebuie să vorbesc ceva ca să nu fie un moment ciudat…”. Prima dată când am petrecut atât de mult timp eu cu mine și m-am bucurat din plin de asta, cu adevărat.

Prima dată când am simțit iubire pentru TOȚI oamenii care au existat și există în viața mea. Prima dată când am reușit să văd frumusețea fiecărui om din viața mea, fix așa cum este și să îl apreciez pentru minunăția ce este, indiferent de relația care ne-a adus împreună la un moment dat în viața aceasta. Prima dată când am reușit să decid pentru mine, fără să mă mai gândesc la „oare ce va zice/crede X dacă eu aleg așa?”. Prima dată când am ales dintre A și B cu asumare!!! Prima dată când am simțit recunoștință deplină pentru tot ce mi-a oferit și îmi oferă Universul. Prima dată când am reușit să trăiesc cu adevărat în AICI și ACUM. Prima dată când am reușit să golesc mintea de gânduri. Prima dată când m-am simțit cu adevărat în armonie cu totul și una cu tot Universul. Și am simțit toate acestea cu fiecare celulă a corpului meu, cu fiecare atom, deplin și în totalitate. Aș putea să mai adaug premiere, dacă mă mai gândesc un pic…

El Camino este o experiență absolut fabuloasă! Deși cu mintea știam că TOTUL ESTE POSIBIL, am simțit asta cu adevărat, în fiecare zi, iar Universul mi-a oferit ocazii minunate de a mă bucura de prezent, de a trăi cu adevărat. Sunt profund recunoscătoare pentru asta.

Am simțit pentru prima dată că inspir oamenii, că sunt contribuție pentru oameni prin ceea ce sunt, ce fac.

Am simțit pentru prima dată că, fiind eu, fix așa cum sunt, fără măști (chiar dacă situația impune „Uso de mascarilla” ), sunt acceptată și iubită profund și în totalitate. Știu cine sunt, știu ce vreau și știu că tot ceea ce sunt și fac vine din iubire și cu iubire. Iar asta este tot o premieră.

Astăzi este duminică, magazinele sunt închise, însă mâine dimineață, înainte de aeroport, merg la shopping. Sigur găsesc ceva frumos de îmbrăcat! Este pentru prima dată când îmi doresc să cumpăr ceva pentru mine, fără să mă simt vinovată că vreau asta. Da, da… Cândva credeam că sunt egoistă că vreau ceva pentru mine, motiv pentru care nu mi-am permis vreodată să îmi iau ceva doar așa… Pur și simplu, din plăcere și nu din necesitate. Până la rochie, azi am văzut două perechi de cercei care mi-au plăcut mult, așa că…

Astăzi dimineață au plecat acasă și Matt, iar apoi și Alberto și italienii. Îmi este dor de ei. Pur și simplu. Mai ales de Matt și de Katarina. M-am plimbat singură prin oraș, l-am vizitat în sus și în jos, 11 km și încă vor mai urma. M-am cuibărit un pic în pat, sub pătura moale și roz pentru a mă încălzi și pentru a povesti cu tine. Bate vântul și deși sunt 20 de grade, este rece. Plănuiesc să ies mai târziu să îmi iau și cerceii aceia , apoi să mă bucur de o cină bună și de o ultimă plimbare prin oraș. Ultima pe anul acesta…

Anul viitor, plănuiesc Camino de la Plata. 1006 km oficiali, ceva mai mult în realitate, adăugând plimbările prin orașe… Știi cum e? După 30-50 de km de mers, ieși la plimbare să te relaxezi… Îți voi povesti mâine despre Camino de la Plata și despre Camino în general. Îți voi face și un rezumat al kilometrilor parcurși în aceste zile și sper să îți fac poftă de viață și să te inspir cumva și mâine.

Apropo… Este prima dată când postez public despre evenimentele din viața mea. Este prima dată când îmi dau voie să scriu ( și cât de mult îmi place să scriu! ). Prima dată când cred că pot inspira oamenii prin ceea ce sunt și fac. Dar nu este prima dată când îți mulțumesc pentru că mă citești și ești alături de mine! Îți sunt recunoscătoare, pur și simplu, că exiști în viața mea.

Sper să fi fost contribuție pentru tine și astăzi, să fi trezit ceva frumos în tine, să îți fi adus bucurie și conștientizări. Dacă dorești, poți fi și tu contribuție la această experiență minunată, așa cum simți tu de cuviință. Îți doresc să ți se întoarcă însutit, rapid și ușor, cu bucurie și glorie! REVOLUT: 0743402607. ING: RO14INGB0000999907974932

LIKE. LOVE. SHARE. FOLLOW. O zi cu premiere frumoase, îți doresc! #cemaifaceandra#santiagodecompostela#premiere#firsttime#love#purelove#purejoy#beingyou#beinginlove#thankyou